Plosnitele de pat (Cimex lectularius) au aparut in istoria oamenilor acum multa vreme  chiar inainte de anul 400 i.e.n.
De fapt, cercetatorii au descoperit recent ramasitele unei Plosnite de pat de acum 50.000 de ani intr-o pestera antica.
Dar Plosnitele de pat nu au fost mereu considerate daunatoare ca in zilele noastre – „Istoria Naturii” publicata de Pliney in anul 77 e.n., sustine ca Plosnitele de pat erau folosite in tratarea unui numar mare de afectiuni.

Pentru indepartarea lipitorilor, doctorii foloseau Plosnitele de pat sa se hraneasca de pe pielea omului, deoarece credeau ca va determina lipitorile sa se desprinda de pe oameni.
Pentru muscaturile de viespi, Plosnitele de pat erau storcite si amestecate cu urina de testoasa si erau puse pe rana.
Pentru infectiile urechilor, un amestec preparat din miere, ulei de trandafiri si Plosnite de pat era considerat de catre oameni ca fiind o minune.
Pentru apatia, letargia adultilor – 7 Plosnite de pat scufundate intr-o cana cu apa, erau considerate un leac bun.
Pentru isterie, Plosnitele de pat erau pur si simplu mancate de vii.
Desi aceste tratamente par bizare, unele au fost folosite in continuare, pana tarziu in anii 1800.

Odata ce esti o pacoste, ramai o pacoste
In timp ce Plosnitele de pat au avut un rol in medicina in timpurile antice, exista dovezi care arata ca erau considerate si o bataie de cap.
Odata cu Plosnitele de pat gasite in pestera, au fost gasite si straturi de frunze despre care se crede ca erau folosite pentru a respinge „creaturile noptii”.
In anii 1800, paturile erau facute din lemn de Dafin American, pentru a impiedica Plosnitele de pat sa se urce pe ele.
In acelasi timp, marinarilor le era interzis sa-si aduca asternuturi la bordul navelor de frica sa nu infesteze vapoarele cu aceste creaturi.
Plosnitele de pat si oamenii au fost dintotdeauna in contradictie sau putem spune ca nu am vrut sa impartim cu ei acelasi spatiu.
Dar pe masuara ce noi am incetat sa ii mai folosim in interes medical, ei s-au inmultit si continua sa se mai hraneasca de pe noi.